Tarla

1672

Din jurnalul economic al principesei Anna Bornemisza aflăm, că pentru masa principelui vinul se aducea de la Băgaciu, Biertan şi Moşna. În pivniţa de la Blaj existau 107 butoaie cu vinuri ardeleneşti. O filă din registrul de vânzări descrie comercializarea vinurilor din data de 25 iunie 1672 - la Iernut și în satele învecinate. Cel mai scump era vinul de Blaj, Vurpar, Vințu de Jos, Alba, și Țara Românească.

1700

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a înţeles că cea mai profitabilă utilizare a pământurilor din dealurile Istriţa şi Dealul Mare este cultivarea lor cu viţă de vie. Ca urmare, acesta a plantat suprafețe întinse cu vii în toată zona Podgoriei Dealul Mare, la Verneşti, Urlaţi şi Scăieni, iar la Tohani a defrişat o dumbravă şi în locul ei a plantat vie creând celebra podgorie. 

1899

„Viţa de vie s-a cultivat foarte mult în zona etnografică Olt, în comunele Sâmbureşti, Vitomireşti, Oteşti, Cungrea, Vultureşti, Dobroteasa. La 1899 viile de La Sâmbureşti sunt menţionate în Marele dicţionar geografic pentru cantitatea şi calitatea producţiei. 

2015

Se naște un proiect unic în România Tarla 101. Sub brandul Tarla, se îmbuteliază vinuri de excepție de la crame consacrate și dedicate calității, reprezentative pentru terroir-ul din care provin. Acestea reprezintă o serie de cupaje de excelență, complementare,  destinate atât entuziaștilor de vin, cât și celor ce cred în tradiția viticulturii românești.

2016

În 2016 brandul se extinde cu Tarla 201, care urmărește să obțină o expresie clasică a soiurilor din care sunt create.Vinurile gamei Tarla 201 se adresează celor care apreciază caracteristicile lemnoase, condimentate și vanilate obținute prin maturarea vinurilor în butoaie de stejar (barrique).